Demult(Eram intreaga)

Nu am mai scris demult, nu stiu ce m-a apucat sa o fac tocmai acum. Poate pentru ca simt pe zi ce trece cum timpul zboara pe langa noi, cum o data cu ziua pleaca si o parte din mine, o parte mica,ce-i drept, dar esentiala, din moment ce ,pana la urma, din aceste particele este formata viata mea. Sau poate ca o fac, pur si simplu, pentru ca astept sa se incarce un film si ma plictisesc.Nici eu nu stiu. Imi era cumva dor sa vad gandurile-mi cum cresc randuri randuri si cum degetele imi umbla nebune pe tastatura, imi era parca dor sa ma revad, sa notez cum timpul trece si faptul ca inca nu am aflat cum sa-l tin in loc...
Realizez ca o parte din mine a ramas la fiecare om prin ale caror ganduri si inima am trecut si , apoi, daca eu nu ma simt intreaga, cum ma mai pot darui lui, desi l-am asteptat atata timp?
Mi se pare c-a ajuns prea tarziu, nu mai sunt decat resturi din mine. Dar, in fond, asta ne e soarta, sa ne multumim cu resturile pe care le-au lasat altii in urma noastra, nu-i asa?